Scurt dicționar al limbii slovace
reveniți și reveniți cu. după mine poartă (către sediul economic etc.): v. pe hambar, deschis, înșurubați.;
în. mecanism de închidere mare al camerei de blocare (similar cu o ușă)
● expr.: gura ca în. mare;
uite, arată ca un vițel la un nou în. publicat;
I. accesorii inclusiv, inclusiv: (valabil) până la 10 iulie la.
II. predl. cu G vy. în plus, afilierea la un anumit număr, inclusiv: erau opt. băieți
vrat ič -a m. vys. planta medicinala cu o matura de mici flori galbene-aurii, pantofi. Tanacetum vulgare
1. trimite înapoi: a vrut să plece, dar dacă este;
în. expediere;
în. mâinile ceasului
2. da orig. proprietar, pentru orig. loc: v. datorie, v. taxa de intrare;
în. carte la bibliotecă
3. a introduce în orig. stare, restaurare: v. sănătate proastă, restaurează în-l culori prospețime
4. a repeta (nota 1), a rambursa: v. o vizita;
în. pumn, insultă
● v. pentru cineva ceva chiar cu interes să se ridice asupra cuiva;
orice ai împrumuta, orice ai întoarce;
1. reveni: v. cu acasă, în. din armată;
iarna a venit din nou
2. intra în origini. stare, de recuperat: floarea cu v-la prospețime, v-l cu vederea, glumă
3. pentru a restabili orig. activitate, începeți să vă ocupați din nou de ceva: v. a studia, la întrebarea ridicată
● carte. în. cu scutul ca învingător;
return ka -tok s. după mine zd rob.
-
Regulile ortografiei slovace
reveniți și reveniți cu. după mine; gate ‑ tok s. după mine.
inclusiv ane și predl. s G
return to doki ‑ia dok.; a venit inapoi
Reveniți la žej ž.; porter
Dicționar al limbii slovace (din 1959 - 1968) 1
întoarcere și, centru de întoarcere. pomn. ușă mai mare, mai mare, închizând intrarea în curtea al. alt spațiu închis, la o clădire de fermă etc., poartă: v. și humne;
Curtea era protejată de o poartă largă. (Fig.) Între coloane există o poartă de fier și - larg deschisă. (Vaj.);
vodohosp. în. camera navei, v. urăsc o deschidere prin care trec vasele● sunați. expr. gura ca în. mare;
apel telefonic. un pic cam aspru, arătând ca un vițel la un nou în. de neînțeles, prostescîntoarce-te, și omule. r. plantă de luncă medicinală, tip de iepure: Ea i-a întins o cană cu un bondar și pelin, pe care i-a gătit-o. (Taj.);
bot. iepure v. (Crizantema vulgare)1. text. role pe rucsaci pentru înfășurarea urzeală al. țesătură finită: urzeală.;
2. tehnologie. pârghie pentru rotirea manuală a robinetelor și rigidizărilor;
atașarea fasciculului m.: în. pin pe fascicul
vrat iprst, -a man. r. zool. al patrulea deget al unor păsări, care se poate întoarce înainte și înapoi
1. (cine) pentru a inversa direcția căii cuiva, chemați al. trimite înapoi: Ea a plâns după el și a vrut să-l întoarcă. (Taj.) Am vrut să plec, dar el s-a întors și m-a sărutat din nou. (Kuk.) Așteptați, - Maroš le va întoarce (băieți), - vom scoate un știft din coral. (Ráz.) M-a adus încă o dată înapoi (un pahar cu apă). (Smochin.)
2. (ce, pe cine, în ce, se diluează și la ce) să aducă, readuce la starea inițială: v. mâna instrumentului (de măsurare) în poziția inițială (zero);
Chaban a întors conversația cu Hrček în cămin, din care a fost întrerupt cazul lor. (Fr. Kráľ) v. a vindeca pe cineva la viață, a vindeca;3. (ce, diluează și cui cui) să dea, predă proprietarului ceva împrumutat, retras, preluat, primit: v. cineva bani, datorii;
în. o carte de închiriat;
în. dosarele, documentele, cererea, revendicarea cuiva;
în. contribuția autorului;
post. în. expediere;
sport. în. pas (coechipier) sări înapoi mingea, pucul etc;
Ghidul a luat biletul și l-a returnat fără comentarii. (Karv.) Bijuteriile îi vor reveni mâine. (Jégé) Dă-mi înapoi copilul, apoi îți voi da înapoi afacerea ta. (Tu.);
în. inel, v. cuvânt (drag, logodnic) pentru a anula logodna● sunați. ce să împrumute, ce să întorci despre răspunsul adecvat la stimulul cuiva;
4. (ce cui) să repete;
a rambursa: v. o vizită la cineva;
în. cineva bate cu pumnul, înjură, insultă;
Nu le-a păsat de noi, să le dăm înapoi, să nu mai avem grijă de ei acum. (A. Mat.);
pren. expr.: Anunță soarta că îi pot da înapoi vulpea (Zel.) Îi pot rezista, ridică-te;
fier. în. ceva cuiva, chiar și cu dobândă, pentru a-l rambursa de multe ori (de obicei rău, neplăcut), pentru a-i răzbuna;5. (ce către cine, se diluează și ce) pentru a restabili ceva anterior, trecut, original, a reveni: v. sănătatea cuiva, v. vederea cuiva;
în. cuiva pace, mulțumire, încredere în sine, echilibru;
A plesnit genele, ca și când ar fi revenit claritatea ochilor lui puternici. (Smochin.);1. faceți o călătorie de întoarcere, reveniți;
în. acasă, patrie;
în. din drum, din mers;
în. din armată;
în. ca învingător;
apel telefonic. în. gol, cu mâinile goale, nu face nimic;
în. după un lucru uitat;
Ar fi preferat să se întoarcă de unde a venit. (Urb.) Suntem deja pe stradă, mama se va întoarce pentru a se asigura că arcurile și ușile s-au închis foarte bine. (Al.);
pren. apel telefonic. în. să vă răzgândiți într-un mod mai scurt în timp, să vă amintiți;2. (în ce, se diluează și pentru ce) revine la starea sa inițială;
pendulul a revenit la poziția inițială;
solzii au revenit la echilibru;
bolnavii s-au întors la viață, s-au vindecat la viață;
S-a uitat prin cameră prin ochii unui bărbat care se întorsese la realitate. (Urb.)3. (la ce) să începi să te ocupi din nou de ceva: v. la munca anterioară, la profesia originală;
în. la întrebarea ridicată;
Când nu i-a plăcut ambarcațiunea, s-a întors la plug. (Kuk.) Imediat ce a luat masa, s-a întors la cusut. (Tea.) A început primul război mondial și omul s-a întors la viața primitivă. (Al.)4. (cui și fără direct.) (Despre sentimente, fenomene etc.) să înceapă să existe din nou, să reapară: vederea i-a revenit, discursul i-a revenit;
După boală, toată puterea lui s-a întors. (Vaj.) Zuzka a fost din nou veselă, bunăvoința ei a revenit. (Kuk.) Timpul pierdut nu se va mai întoarce niciodată. acc. Se pare că iarna vrea să se întoarcă. (Taj.);ned. a se întoarce
întoarce ka, -flux mijloc. pomn. ușă mică, poartă, ușă: v. pe coșul de pui, pe cușcă;
Au deschis poarta joasă. (Steinh.) Poarta de pe gard era închisă cu două încuietori. (Tomasc.)